duminică, 14 iunie 2015

Monumente celebre


 
A inceput totul tot de la o carte . O simpla carticica  despre piramide si despre Egipt ,cu explicatii si detalii despre diverse alte monumente celebre .

Si ca de obicei ,intrebarile  au inceput sa curga . O alta carte a completat informatiile obtinute in prima carticica .



 Dar nu a fost suficient,copiii voiau sa stie mai multe.
Am pregatit asadar o activitate special despre asta si am calatorit prin lumea intreaga,in mod imaginar.
Am imprimat ,pentru inceput ,cateva imagini de nomenclatura cu diverse monumente celebre de prin toate continentele .Le puteti gasi fie cu o simpla cautare pe Google ,fie pe blogul  Esprit Montessori en cp sau,in engleza si cu detalii despre continentul pe care se gasesc  aici (pe blogul Il était une fois ...La classe d'Eowin) .
Am cumparat apoi de pe internet (sunt diverse siturile care le propun) diverse figurine Safari Ltd cu monumente celebre . Asa arata :

Se pot gasi pe blogul Montessori et cie imagini de nomenclatura doar cu aceste monumente propuse de figurinele Safari Ltd ,deci daca doriti o activitate ceva mai simpla ,puteti imprima imaginile aici  .Eu am preferat primele imagini deoarece monumentele prezentate erau mai numeroase .
Dupa ce materialul necesar a fost pregatit ,am inceput cu prezentarea (in mod clasic) imaginilor de nomenclatura,cu discutii pe seama acestora .

 Am eliminat apoi imaginile "in plus" (adica cele pentru care nu aveam figurine) si am facut un  joc de asociere obiect-imagine.


Pentru a complica sarcina,am lasat apoi toate imaginile si am jucat acelasi joc ,in stilul "gaseste ce figurine lipsesc" .


Iar la sfarsit am combinat puzzle-ul cu Europa sau harta lumii cu monumentele si imaginile si am incercat sa gasim locul in care se gasesc toate monumentele .




Activitatea a fost (si inca mai este) de mare succes. Copiii au invatat enorm de multe lucruri,si-au imbogatit vocabularul si am inceput sa visam cu ochii deschisi la o calatorie in jurul lumii .Va dorim calatorie placuta si voua !


luni, 3 noiembrie 2014

Despre activitati ,cateva idei

Sunt intrebata destul de des care este reteta magica pentru ca activitatile cu cei mici sa fie reusite ,cum procedez pentru ca cei mici sa fie atenti si incantati de fiecare data ?Mai sunt intrebata si de unde gasesc atatea idei,cum le caut ,cum aleg ca sa fie un succes ?
In primul rand nu,cei mici nu sunt atenti si incantati de fiecare data ,se poate intampla sa nu le placa ceea ce le propun si sa-si piarda interesul in cateva secunde .In general insa incerc sa tin cont de cateva lucruri si despre asta o sa vorbesc aici.Precizez inca de la inceput ca ceea ce scriu reprezinta modul MEU de functionare,acestea sunt ideile si trucurile care functioneaza pentru mine si pentru copiii mei ,nu pot spune ca sunt adevaruri universal valabile si ca ideile noastre vor functiona pentru toata lumea .Nu voi utiliza deci cuvinte ca "trebuie " sau "nu trebuie" ,fiecare isi cauta solutiile potrivite in functie de personalitatea si de nevoile copilului.
Pe scurt ,ce  merge in cazul nostru :

1 .PUNCTUL DE PLECARE:COPILUL SI PREFERINTELE LUI 
Sunt multe activitati care imi plac si pe care mi-ar placea sa le incerc cu ai mei.Gasesc tot felul de idei pe internet(da,asta e principala sursa de inspiratie si pornind de la idei gasite,improvizez ,in functie de nevoi)  vad alti copii jucandu-se in fel si chip si imi spun foarte des "Oh,ce frumos,vreau sa facem si noi asta !" Insa inainte de a cheltui timp si energie pentru pregatirea activitatilor,ma intreb "Ok,mie imi place,dar lor le-ar placea ?" Si incerc sa fiu realista si sa nu dau raspunsul care-mi convine mie ,pana la urma asta este singurul lucru important:sa le placa lor .
Am ajuns la concluzia ca e mai bine sa  propun doar cateva activitati,dar care sa fie un succes,care sa fie adaptate nevoilor copiilor,cuvintele "cantitate" si  "calitate" nu sunt sinonime.Si am decis din cand in cand sa-mi las copiii sa se joace singuri,cu ce vor ei,fara sa organizez nimic .Mai mult,un pic de plictiseala din cand in cand e folositoare,plictiseala ii va incita sa caute singuri un mod placut de a-si ocupa timpul .
Asadar observ ce prefera cei mici si propun in functie de preferinte .Bun,teoria suna bine,dar in practica de unde sa stim ce prefera cei mici ?
Exemplu :vad ca cel mic baga jucariile in diverse gauri si gaurele gasite prin casa .Hop si eu cu activitatea de motricitate fina cu bagatul mingiutelor ,betisoarelor,dopurilor ,pomponurilor etc in sticla,in pusculita,in cutie . Piciul vine si se joaca mereu cu clestii mei de rufe ? Prezint castronul cu clesti de rufe pe care el trebuie sa ii prinda sau desprinda fie de pe marginile castronului,fie pe marginea unei bucati de material,pe o plansa din lemn sau pe oricare alt suport .Il vad ca trage de nastruii de la bluza mea ,incercand sa ii desfaca ?Propun un cadru cu nasturi de inchis si deschis .Daca nu am,ii dau o papusa pe care sa o imbrace cu o hainuta cu nasturi .Se joaca  cu apa ? Super,ii pun la dispozitie un pic de apa,un burete si doua castroane si de dau ca sarcina sa deplaseze apa dintr-un castron in altul cu ajutorul buretelui .Sau pahare.Sau cani .Sau un ulcior si o cana .Chiar nu conteaza ,iau ce gasesc prin casa ,ce daca nu-i ca in carte ? Asa :
 Sau asa :

Sunt doar exemple,ideile vin pe moment ,in functie de ceea ce observ ,insa cam asta e ideea .

2.IMPROVIZARILE 
Nu pregatesc aproape nimic cu zile intregi inainte si chiar daca pregatesc ceva din timp,pastrez in minte ideea ca s-ar putea sa nu functioneze si ca s-ar putea sa trebuiasca sa schimb total planurile .Ma axez in principiu pe ceea ce stiu ca place copiilor,observ care le sunt interesele si incerc sa le propun activitati pe gustul lor.Daca nu vor sa faca ceea ce propun,ii las sa se joace in modul lor,ma adaptez cerintele lor.Nu-i nici o problema daca nu vor sa stea la masuta,sau pe covorasele speciale pe care le-am cumparat pentru activitati.Ne adaptam,improvizam si ma las si eu ghidata de ei . Exemplu de joc de invatare a formelor ce trebuia sa fie la masa, ,care s-a transformat in joc de sortare dupa culoare,pe covor


E nevoie de un minim de materiale de baza ,adaptate varstei ,pornind de la ele se poate improviza oricand ceva.In cazul nostru ,am tot timpul in casa : diverse castroane din diferite materiale ,linguri de diverse forme si dimensiuni ,nuci,alune ,frunze ,castane,pietre sau alte diverse materiale gasite in natura,coli de scris albe si colorate,creioane de diferite culori,acuarele,plastelina,cutii ,pusculite ,betisoare ,mingii,margele de diferite forme,culori si marimi ,nasturi ,hartie creponata,fetru , carton ,lipici ,sticlute,cani si farfurii de diferite marimi si culori ,jetoane,cutii diverse.Folosim des si materialele confectionate impreuna .Am pictat alune ,iata ce facem cu ele :
Folosim si macaroane colorate tot de copii :
 Alt exemplu :

Sa fie ieftine (gratis daca se poate ,e si mai bine),sa fie usor de gasit,usor de folosit ,cu cat mai multe posibilitati de a fi utilizate si gata,avem materialele didactice ideale.

3 .NU TIN CONT DE RECOMANDARILE CARE SE REFERA LA VARSTA 

De fiecare data cand public un articol despre o activitate ,fie aici,pe blog,fie pe facebook,aceeasi intrebare apare in mod sistematic : "La ce varsta se poate face aceasta activitate?" Cand public fotografii cu diverse idei de activitati,aceeasi intrebare :"Cand pot sa fac asta ? Cand pot sa incep ?"
E drept ca avem nevoie de anumite repere insa e o mare greseala sa consideram ca toti copiii de o anumita varsta ar trebui sa fie capabili sa faca un anume lucru .Fiecare copil evolueaza in mod diferit ,e imposibil sa aiba toti acelasi ritm,aceleasi interese,aceleasi preferinte in acelasi timp .Sincer vorbind,nu ma mai uit de multa vreme pe cutiile cu jocuri si jucarii pentru a vedea pentru ce varsta sunt recomandate .Daca stiu ca cel mic inca baga totul in gura ,indiferent de varsta pe care o are ,voi evita obiectele mici cu care s-ar putea sufoca .
Dupa cum spuneam in primul capitol,observ copilul,vad ce stie si ce poate sa faca si ii propun activitatile in functie de nivelul LUI ,nu de ceea ce se presupune ca AR TREBUI sa faca .Oricum ,ai mei s-au ambitionat si n-au vrut sub nici o forma sa se incadreze in normele propuse de "specialisti" .De ce sa-mi mai bat capul ? Incerc ,testez,observ,improvizez si invat din propriile greseli .Merge ? Le place ?Bravo,continuam .Nu vor ,arunca,strica,se plictisesc?Nici o problema,strang,pun totul in dulap si le propun mai tarziu,cand vor mai creste .Am incredere in mine,am incredere in ei si pornesc de la ideea ca nu am nimic de pierdut ,chiar daca dau gres ,voi invata din propriile greseli .

CONCLUZIA
Tot inainte,cu tupeu ! Doar cel care nu face nimic nu greseste .Daca ne distram,daca ne simtim bine,daca si ei si eu am petrecut un moment placut impreuna,atunci cu siguranta activitatea a fost o reusita ,indiferent de modul in care s-au petrecut lucrurile . Iar amintirile pe care le construim impreuna acum vor ramane toata viata si vor conta mult mai mult decat toate notiunile teoretice pe care vrem sa le transmitem copiilor nostri .

luni, 27 octombrie 2014

Prima bicicleta : bicicleta fara pedale


De ce fara pedale ?De ce nu o tricicleta traditionala ? Motivele au fost mai multe.
In primul rand pentru ca o tricicleta obisnuita nu e de mare folos unui copil din punct de vedere motric .Copilul e dependent de cele 3 roti,fara sa faca absolut nici un fel de efort pentru mentinerea echilibrului .Mai mult ,daca se plictiseste de pedalat,tricicleta se transforma de cele mai multe ori intr-un fel de "carucior" ,in care piciul sta confortabil in timp ce mama impinge .Nu prea corespunde cu notiunea de autonomie pe care incerc sa o incurajez ,nu ?
Cu o bicicleta fara pedale copilul invata sa-si mentina centrul de gravitate stabil,sa ramana in echilibru,folosind in acelasi timp forta muschilor pentru a avansa . 
Etapa "pedalatului" urmeaza abia apoi,dupa ce mentinerea echilibrului nu mai reprezinta o problema .
Si cine nu si-a vazut copilul pedaland in gol doar pentru ca rotile tricicletei se blocasera din cauza unei pietre ?Sau obosind in 5 minute pentru ca e greu de pedalat in panta ? Cine nu a stat cu spatele curbat ore in sir ,cine nu s-a chinuit ca sa scape de rotitele ajutatoare la biciclete ?Cine nu a trebuit sa astepte varsta de 7 ani pentru a-si vedea copilul mergand pe bicicleta fara ajutor,fara probleme ? Ei bine,parintii care au cumparat in loc de tricicleta,o bicicleta fara pedale .
Lista cu avantaje ar fi lunga :greutate mica fata de tricicletele traditionale,usor de manevrat de cei mici,posibilitatea de a fi folosita chiar si atunci cand drumul e foarte ingust,posibilitatea de a o utiliza inca de la varsta de 18 luni,riscuri mici de a se lovi sau de a-si prinde picioarele in pedale si,cel mai important,sentimentul de autonomie pe care copiii il apreciaza atat de mult .
Bun,m-am convins ,asta vreau pentru piciunei .Cum aleg insa bicicleta fara pedale ideala ?Sunt sute de modele ,pe care si cum sa il aleg ?
Dupa mai multe ore de cautari  ,iata cateva criterii de care am tinut cont :
- materialul din care sunt facute rotile :am preferat rotile din cauciuc,care pot fi umflate daca este nevoie in locul celor din plastic,mai rigide ,care nu se desumfla 

-prezenta franei de mana :bicicleta poate fi folosita pana la vartsa de 5 ani si chiar mai mult ,in functie de model Cu timpul,copilul capata incredere,avanseaza din ce in ce mai repede,e practic sa aiba posibilitatea sa micsoreze viteza ,daca isi doreste

-inaltimea maxima la care poate fi ridicata saua si ghidonul .Am vrut biciclete pe care copiii sa poata sa le utilizeze cat mai mult timp ,deci era nevoie ca bicicleta sa "creasca" si ea o data cu cel mic 

-materialul din care este construita :exista biciclete fara pedale din lemn.Sunt superbe,nimic de zis ,cu toate astea eu nu le-as recomanda.In primul rand pentru ca lemnul se rupe mult mai usor si in al doilea rand nu pot fi uitate nici un pic in ploaie ,lemnul se strica foarte repede .Si cum stiu cam cat de ordonati sunt copiii in general,am preferat biciclete care sa reziste in toate conditiile .Puteti alege,in functie de buget ,fie o bicicleta din plastic rezistent ,fie una din metal usor .Noi am optat pentru cea din metal .

-greutatea bicicletei .Am ales o bicicleta usoara ,in primul rand pentru ca e mai usor de manevrat,de scos din garaj etc si in al doilea rand,in cazul in care cel mic cade ,o bicicleta usoara nu il va lovi .Unele modele sunt prevazute chiar cu sisteme de pus pe umar,in cazul in care copilul nu mai doreste sa mearga pe bicicleta

-e util ca bicicleta sa aiba un suport pe care copilul sa isi poata pune picioarele atunci cand avanseaza ,e  mai odihnitor .

De asemenea,am preferat o bicicleta cu un astfel de sistem de sprijin,pentru a putea fi lasata oriunde :


-culoarea :baietii au preferinte clare,albastru pentru Piciunel si portocaliu pentru Piciunici,trebuia musai sa gasim biciclete pe gustul lor si nu toate modelele pun la dispozitie culorile dorite de noi 

-pretul si marca : am cautat o bicicleta de calitate la pret mic,cu garantie din partea producatorului si fara sa coste o avere .Am ales marca Strider Bike si suntem extrem de multumiti.
Bicicleta lui Piciunel :

 Si bicicleta lui Piciunici :

Am auzit foarte multe lucruri bune despre Ezee Glider sau Puki ,marca insa e mai putin importanta daca toate celelalte conditii de mai sus sunt indeplinite.
Cateva poze cu noi :




Important :casca de securitate si protectiile pentru genunchi si coate sunt foarte importante cand copilul incepe sa capete incredere si sa avanseze cu viteza .Ca si in cazul unei biciclete obisnuite pentru adulti,e important sa luam toate masurile de securitate .Noi le-am comandat,sosesc saptamana viitoare :)

 V-am convins ? Distractie placuta !

joi, 14 august 2014

Sentimente si expresii ale fetei

 
Pentru un copil este extrem de dificil  sa spuna in cuvinte ceea ce simte .De cele mai multe ori el isi exprima sentimentele (in special cele negative) prin ţipete,muscat,lovit .Mai mult decat atat,e extrem de dificil pentru noi,parinţii,sa identificam sentimentul pe care copilul il incearca atunci cand acesta nu stie /nu poate sa verbalizeze ceea ce simte.De aceea, jocurile prin care copilul poate sa invete sa denumeasca diferitele sentimente,sa le identifice,sa faca diferenţa intre ele in funcţie de expresiile feţei, pot fi extrem de utile .Iata o idee pentru a aborda ,prin joc,aceasta tema.

Ne trebuie :
-fetru de diferite culori 
-o foarfeca 
-eventual ac si aţa ,pentru partile fixe (pentru a usura sarcina celor mici)
-un pic de imaginatie
Am decupat fetrul in forma de oval pentru faţa ,cateva forme diferite de gura,nas,ochi,spancene si par si am pus totul la dispozitia celor mici.Ne-am distrat in fel si chip,ne-am amuzat cu diferitele expresii,am numit fiecare sentiment si fiecare expresie ,am abordat chiar si tema diferitelor rase umane (europeana,asiatica,africana ) si am povestit pe tema rasismului,a diferenţelor dintre noi .Am improvizat diverse povesti ,am cautat nume pentru fiecare personaj,am incercat sa ne imaginam  ce anume a provocat expresia de pe chipul personajelor si am ras de ne-am prapadit .
Iata ce-a iesit :

Si favorita noastra, bunicuţa Nuţa ,care face  feţe-feţe :

Copiii au imitat expresiile personajelor .Am jucat jocul "Acum sunt ..." si au invatat sa foloseasca denumirile diverselor sentimente in limbajul curent .Insa despre jocul "Acum sunt ...." si despre alte modalitati de abordare a acestei teme o sa va povestesc mai multe intr-un alt articol .

sâmbătă, 2 august 2014

Nisip colorat

Azi ploua .Tati a fost extrem de generos saptamana asta si ne-a cedat o mare parte din garajul principal pentru a amenaja un loc de joaca pentru prichindei .Asa ca ne refugiem cu totii acolo ,vom face sticlute cu nisip colorat .Nici ploaia nu ne uda,nici casa n-o murdarim .
Scopuri  : 
-dezvoltarea motricitatii fine
-dezvoltarea simtului artistic  si a vocabularului
- consolidarea cunostintelor legate de culori 
-dezvoltarea capacitatilor de concentrare 
Varsta indicativa : dupa 2 ani 
Materiale necesare :
-creta colorata
-o razatoare simpla
-nisip fin 
-cateva farfurii ,tavite sau castronele 
-o lingurita
-cateva sticlute din plastic sau sticla transparenta (in functie de varsta copilului)  Eu n-am avut azi sticlute (sigur o sa cumpar) ,asa ca am folosit niste mingii -sticlute cumparate mai demult intr-un magazin pentru decoratii si bling-bling-uri pentru nunti si mese festive.Stiu,fac shopping prin tot felul de magazine ciudate :D

 Prima etapa : se da creta pe razatoare pentru a obtine o pudra fina colorata .In functie de varsta si de indemanarea copilului,aceasta etapa se va realiza de catre mama sau de catre cel mic .

 A doua etapa : Se amesteca nisipul cu pudra colorata (cei mici adooora etapa asta ! ) 
Varianta pentru copiii mai mici :activitatea se opreste aici,se va folosi nisipul colorat pentru desene cu degetul sau cu o pensula (pe o tava sau pe o masa) 
A treia etapa : umplerea sticlutelor cu nisip colorat de diferite culori,in straturi,cu ajutorul linguritei .Noi am ales culorile steagului romanesc (despre care tocmai am discutat ieri) 




 
 Rezultatul :